Nu există petrecere fără alcool. Nu există majorat fără shot-uri. Nu există weekend fără „hai la un pahar”. În cultura tinerilor, alcoolul nu mai e o excepție. E o constantă. Ba chiar un ritual de inițiere: ca să aparții, trebuie să bei. Dacă nu, „ești plictisitor”.
Dar ce se întâmplă când acel pahar nu mai e ocazional, ci devine obișnuință? Când distracția e doar un pretext pentru a amorți emoții, pentru a scăpa de presiune sau de gol?
Normalizarea pericolului: o societate care ridică din umeri
România este în topul țărilor europene la consumul de alcool per capita. Studiile arată că unul din trei adolescenți români consumă alcool lunar, iar debutul apare frecvent între 12 și 14 ani.
Mulți părinți spun „mai bine bea cu noi decât cu alții”. Școala tace. Prietenii aplaudă. Iar efectul e devastator: alcoolul devine primul refugiu și primul viciu într-o generație deja fragilă emoțional.
Impactul individual: ce nu vezi în fața zâmbetului amețit
La nivel fizic, alcoolul afectează grav un creier aflat în dezvoltare. Încetinește reflexele, afectează somnul, dereglează hormonii și compromite capacitatea de autocontrol. La nivel emoțional, alcoolul este un anestezic temporar care, pe termen lung, adâncește depresia, anxietatea și golul interior.
Și mai grav: crește riscul de comportamente impulsive – agresivitate, sex neprotejat, accidente.
Familia – între negare și complicitate pasivă
Când un adolescent vine beat acasă, mulți părinți glumesc. Alții se enervează, dar nu investighează. Cei mai mulți nu știu cum să deschidă conversația. Și, uneori, chiar părinții devin complice, oferind alcool „în limite”.
Problema nu e paharul în sine, ci mesajul pe care îl transmitem: că e normal, că toți fac asta, că nu e grav. Asta alimentează exact comportamentul care, în timp, distruge relațiile, încrederea și viitorul.
Școala – mediul unde nu se vorbește despre alcool, dar se simt efectele
Consumul de alcool duce la:
- Absențe frecvente
- Lipsă de motivație
- Scăderea capacității de învățare
- Conflict cu autoritatea
Iar școala tace. Nu există programe de prevenție reale. Nu se discută. Totul se ascunde sub preș, până când e prea târziu.
Viitorul profesional – când „chefliul clasei” devine adultul ratat
Tinerii care dezvoltă o relație toxică cu alcoolul ajung, în viața adultă, să:
- Nu își mai controleze programul
- Rateze interviuri sau sarcini importante
- Aibă dificultăți în relațiile profesionale
- Fie percepuți ca neserioși sau instabili
Alcoolul consumat abuziv este un sabotaj al propriului viitor.
Societatea – când beția devine cultură populară
Meme-urile, muzica, serialele – toate par să spună același lucru: „bea, distrează-te, trăiește clipa”. Nimeni nu arată partea de după: golul, rușinea, conflictul, autodistrugerea.
Avem o cultură a alcoolului și o rușine față de suferință. Asta ne face să încurajăm tăcerea și să ascundem adevărul.
Ce e de făcut – soluții reale, nu panică
- Învață să spui NU – fără să te justifici
- Caută grupuri unde distracția nu înseamnă beție
- Informează-te despre efectele reale ale alcoolului asupra unui creier adolescentin
- Caută sprijin dacă simți că ai pierdut controlul: consilierii școlari, centre de prevenție, psihologi specializați
- Părinții trebuie să vorbească deschis – fără rușine, fără moralism, dar cu grijă și fermitate
În loc de concluzie: când spui „doar un pahar”, întreabă-te ce ascunzi în el
Poate e presiunea de a aparține. Poate e frica de a fi tu. Poate e doar o rutină învățată greșit. Dar alcoolul nu te eliberează – te amorțește. Și în timp, te poate fura pe tine, de la tine.
Alege lucid. Alege curajos. Alege viața. Spune NU viciilor.